Milă? Cum, ai ajuns atât de repede aici, încât nimic nu te mai poate scăpa, decât mila?

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Cezar și Cleopatra.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:27:37 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Iar atunci, Roma nu va putea face altceva decât să ucidă pe acești ucigași, spre a arăta lumii că Roma știe să-și răzbune fiii și onoarea. Și așa, până la capătul istoriei...

- Asasinatul va zămisli asasinatul întotdeauna, în numele dreptului, al onoarei și al păcii.

- Acum, regina Egiptului să dea singură ordinele, pentru a fi răzbunată. Să-și ia singură măsurile de apărare, căci a renunțat la Cezar.

- Nu mă părăsi, Cezar! Apără-mi palatul!

- Ți-ai luat asupra-ți puterea de viață și de moarte. Eu nu sunt decât un visător.

- Mă vor omorî.

- Milă? Cum, ai ajuns atât de repede aici, încât nimic nu te mai poate scăpa, decât mila?

- L-a salvat oare mila pe Potinus?

- Cezar, destul cu predica, dușmanul e la poartă.

- Ce l-a ținut la poartă aceste luni? A fost oare nesăbuința mea, așa cum pretindeți, ori înțelepciunea voastră?

- În această mare roșie de sânge, mâna cui v-a ținut capetele deasupra valurilor?

- Iar când Cezar îi zice unuia: Prietene, pleacă, ești liber... tu, Cleopatra, care pentru a-ți apăra mărunta-ți viață te agăți de sabia mea, cum îndrăznești să te strecori afară și să-l înjunghii în spate?

- Iar voi, soldați, nobili și cinstiți slujitori, ca și cum ați uitat cine sunteți, aplaudați această asasinare și spuneți: Cezar a greșit!

[...]

Cele mai bune replici din film

Prietene, când un om are ceva de zis, în lumea asta, greutatea nu constă în a-l sili să vorbească, ci în a-l opri să o zică prea des.

Iartă-l. Este un barbar care-și închipuie că obiceiurile insulei și-ale tribului său sunt legile naturii.

Cel care nu a sperat niciodată nu poate cunoaște disperarea.

Ce-ar putea să-mi mai arate Roma din ceea ce n-am văzut încă? Fiecare an la Roma e la fel cu celălalt. Cu singura deosebire că eu îmbătrânesc, în timp ce lumea, pe Via Appia, are mereu aceeași vârstă.

Cine sunt aceia pe care noi îi iubim? Numai cei pe care nu-i urâm. Toți oamenii ne sunt străini și dușmani, în afară de aceia pe care-i iubim.

Citat aleatoriu