Am auzit de el, un corsican. Ăștia de când cu Napoleon, se cred cu toții niște eroi și încăpățânați, ceva de speriat.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Comisarul și înalta societate (Échec et meurtre) de Robert Lamoureux.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:08:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Carlier era singur în hală, muncitorii se aflau la cantină, eu în birou. Tocmai vorbeam la telefon.
- Subit, cazanele s-au pus în mișcare și PAC! Acidul s-a revărsat.
- Puțin a lipsit ca doamna Carlier să fie acum văduvă.
- Ciudat. Probabil că a apăsat vreun buton din greșeală.
- Așa l-am întâlnit pe comisar... Stai puțin, cum îi zicea?
- Pellizzari. Da, sigur că da, Pellizzari.
- Am auzit de el, un corsican. Ăștia de când cu Napoleon, se cred cu toții niște eroi și încăpățânați, ceva de speriat.
- La fel e și el... o ținea una și bună. Să îi explic cum s-au răsturnat cazanele.
- Mă mir că n-a sosit încă. Pe unde naiba o fi zăbovind?
[...]
