Nestăvilite, cuvintele veneau singure. Se chemau unul pe celălalt ca într-o simfonie.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Consacrarea.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:03:06 în versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Da băiețaș, ra ra. Am îmbătrânit. Îmi mai scapă și câte-un fa.
- Măsura, mamă! Măsura! Acolo e un vers întreg, iar tu te oprești de fiecare dată înainte de 'ra ra'.
- Ți se pare că nu merge ceva?
- Vai de mine! E o poezie foarte frumoasă. Când ai scris-o, erai mai mic. Aveai numai 15 anișori.
- Mamă, te rog, fără sentimentalisme.
- Nestăvilite, cuvintele veneau singure. Se chemau unul pe celălalt ca într-o simfonie.
- Parcă trăiesc și acum momentul acela.
- Ram pam pam, pa ra ra pa pa pam.
- De ce, mamă? De-atunci n-am mai putut scrie.
- Mă chinui zi și noapte de 45 de ani, dar nu izbutesc să mai scriu încă o poezie.
- Și ce frumos apăruse în pagina a 6-a... Și-aici, tot în pagina a 6-a... și-aici la fel.
- Peste tot numele meu... poezia mea, în chenar, în Tinere talente.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu