Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Creditorii.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:24:57.112 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Am auzit că este o dihanie cu ochi de vasilisc și că sunt păsări care amețesc vrăbiile la care se uită.
- Dar, ce-au a face gângăniile acelea pe lângă mine?
- De pildă, am văzut-o pe Aglăița și mi-a plăcut.
- A doua zi, am întâlnit-o ieșind de la repetiție, i-am aruncat o ochire de cele tătărăști, știi? Și ca, fără a ști ce făcea, a primit răvașul ce i-am dat.
- Am rugat-o pe urmă să-mi dea voie ca să-i fac o vizită și, sărmana copilă, m-a primit fără doar și poate ca să vin în astă seară aici. Și iată-mă-s.
- Toate acestea, din pricina ochilor mei. Zău, îmi vine de acum să port ochelari, că prea-s primejdios!
- Mă tem că n-am a da seamă pe lumea cealaltă de toate nenorocirile câte-am făcut.
- Dar cine vine? Cine... cine? A, tu ești, Gheorghe?
- Cine să fie, domnule? Eu, Gheorghe.
- Ai adus toate câte ți-am poruncit?
- Îmi închipuiesc mulțămirea ce s-a zugrăvi pe chipul Aglăiței când a vedea această masă împodobită cu zaha... ai adus, mă, zaharicale?
- Mai ales, două șampanii ai adus, da?
- Nu mă-ndoiesc că recunoștința o va îndupleca în favorul meu, mai ales că după deosebitele însemnări ce-am făcut în viața mea, am descoperit că, cu cât amorul e mai mare, cu atât și stomacul e mai lacom.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu