De pildă, ori de câte ori mă duceam la bibliotecă sau la piață și-ntâlneam vreo soție necunoscută, eu mă prezentam: Hello! Sunt cea nou venită, nu sunteți cumva doamna cutare? Nu sunteți cumva soția conferențiarului cutare? Și asta nu era deloc plăcut...

[ 0 ]

Fragment audio de 17 secunde din piesa de teatru radiofonic Cui i-e frică de Virginia Woolf?.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:07:57 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Tot ce vreau să spun este că, atunci când ai la activul tău nenumărate petreceri universitare cum a fost cea de astă-seară...

- Pe lângă faptul că m-am distrat și m-am simțit bine, m-a și interesat.

- Știi, când ești nou într-un loc și ți se dă prilejul să-ntâlnești oameni, să fii prezentat, să cunoști pe toată lumea, e foarte bine.

- Îmi amintesc, când eram profesor în Kansas...

- Da... atunci, poate n-o să credeți, dar noi a trebuit să răzbim în viață singuri, prin noi înșine, nu-i așa, scumpule?

- De pildă, ori de câte ori mă duceam la bibliotecă sau la piață și-ntâlneam vreo soție necunoscută, eu mă prezentam: Hello! Sunt cea nou venită, nu sunteți cumva doamna cutare? Nu sunteți cumva soția conferențiarului cutare? Și asta nu era deloc plăcut...

- Ei, da, tata știe cum să aranjeze lucrurile.

- Juri că ești convins?

- Am să-ți mărturisesc ceva, tinere.

- Nu e o situație prea plăcută, asta în cazul că ești profesor într-o universitate, să fii însurat cu fiica directorului respectivei universități. Ascultă-mă pe mine...

- Pentru unii ar fi un extraordinar prilej de afirmare... Ar fi lozul cel mare.

- Sunt, în lumea asta, situații mai plăcute, te rog să mă crezi.

[...]