Nu, nu scrie rău și se pricepe mai cu seamă la sonete.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Cuibul coțofenelor (1961).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:06:12 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Nu, nu... În biblioteca mea nu mai găsești asemenea cărți. Romanele lacrimogene nu mai sunt la modă.

- Nu le mai folosesc decât la mine în băcănie în chip de pungi.

- Acum avem nevoi de întâmplări cu hoți, cu tâlhari...

- Doamne, apără și păzește!

- Da. Eu, de pildă, sunt pe cale să scriu o dramă inspirată din viața lui Laurent Schmeckebein care a fost spânzurat chiar în fața casei noastre.

- Sperling va compune cântecele.

- Nu, nu scrie rău și se pricepe mai cu seamă la sonete.

- Potrivește bine rimele, chiar dacă uneori le cam trage de păr.

- E un băiat întreg. A studiat estetica și ar putea să țină și cursuri pe tema asta.

- Auzi, copila mea? Auzi?

- Pe scurt, fetița mea, va fi soțul tău, iar mie îmi va fi nepot, moștenitor la băcănie și ajutor la bibliotecă. Și cu asta-basta.

- Iată-l și pe tata.

- Adu-mi peruca. Trebuie să mă duc la primărie.

[...]

Cele mai bune replici din film

Și blestematul ăla de frati-meu doarme. Să se scoale!

Nu-mi place, fiule, c-ai transmis străinului respectul tău și încă, umil. E prea mult.

Înflăcărată spui? Numai atât? Eu aș spune, clocotitoare!

Regele a dispărut din casa asta, dar regina e acum în fața mea. Ești regina mea.

Complimentele sunt la fel de plicticoase pentru cei care le fac, cât și pentru cei care le primesc.

Citat aleatoriu