Auzul se ascute, zâmbetul recunoașterii vocii dragi înflorește pe chipuri.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Cyrano de Bergerac (1958).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:47:22 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Amice!
- Putem vorbi, de-acuma, de nasul lui cel gros.
- Hei, Liso, vino-ncoace, să vezi ceva frumos!
- E-un aer ce irită chiar nările mai calme... a ce miroase oare, stimabile?
- Noaptea coboară cu sunete de corzi de teorbe și murmure duioase peste bătrânul cartier Marais...
- E ceasul întâlnirilor, dincolo de zidurile caselor inimile freamătă de așteptare...
- Auzul se ascute, zâmbetul recunoașterii vocii dragi înflorește pe chipuri.
- Ferestrele sunt deschise fără zgomot și... sssst!
- Cyrano și Christian, urmați de doi paji cu teorbele, se-ndreaptă spre casa Roxanei.
[...]
