Amicul, poetul de elită, zăcea pe jos, în sânge, cu țeasta găurită...
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Cyrano de Bergerac (1958).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:22:41 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Voiam, acum o clipă, pe-amicul dv să-l vizitez. În pripă, îl văd ieșind de-acasă.
- Dau să-l ajung, fiind la câțiva pași de dânsul, în colț îl văd cotind.
- Fug după el... deodată... să fie vreo-ntâmplare?
- De la un geam sub care treceam, văd un lacheu dând drumul unei bucăți de lemn.
- M-apropii și văd ceva nedemn.
- Amicul, poetul de elită, zăcea pe jos, în sânge, cu țeasta găurită...
- E mort?
- O, biata lui odaie! plăcută nu-i de fel.
- Vai, Cyrano, sărmane! Roxanei, bine-ar fi cât mai târziu să-i spunem.
[...]
