Dar, când viu prea târziu, e totdeauna supărată și-ncepe să mă certe...
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic D-ale carnavalului (1961).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:16:05 în versiunea Vinyl a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Astfel dar az-dimineață, conița mea, pe la șase ceasuri, mă întorc acasă, la Didina,
- Bat în ușe, se scoală somnoroasă și-mi deschide.
- Era încă întunerec, aprinz lumânarea...
- Dar, când viu prea târziu, e totdeauna supărată și-ncepe să mă certe...
- Acuma nu zice nimic: se-ntoarce, pardon, cu fața la perete și tace.
- Dau să mă dezbrac și văz jos lângă mescioară două hârtiuțe. M-aplec...
- Cum le-am văzut am simțit un fior rece,
- Da, și un bilet de amor de la o damă către 'Bibicul' ei... 'Bibicul'?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu