Lavinia Mannon, fiica generalului, personajul central al piesei, fire aspră, ciudată, este îndrăgostită de căpitanul Brant, care se dovedește a fi tot un Mannon.

[ 0 ]

Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Din jale se întrupează Electra.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:09:09 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Ce-i asta? Ce e cutia asta? Hei... otravă...

- Tată! Tată, nu mă lăsa singură! Întoarce-te la mine!

- Tată, spune-mi ce trebuie să fac.

- Episodul al patrulea: Întoarcerea lui Orin

- Rezumatul episoadelor precedente: (2)

- Acțiunea serialului se desfășoară la sfârșitul Războiului de Secesiune din America, în anul 1865, în casa generalului Ezra Mannon. (3)

- Lavinia Mannon, fiica generalului, personajul central al piesei, fire aspră, ciudată, este îndrăgostită de căpitanul Brant, care se dovedește a fi tot un Mannon.

- El este fiul lui David Mannon, fratele bunicului Laviniei, și al guvernantei Marie Brandom, care au fost izgoniți și dezmoșteniți din această cauză.

- Lavinia bănuiește că și mama ei, Christine, nutrește aceleași sentimente față de căpitanul Adam Brant.

- Fostul judecător și primar, actualul general Ezra Mannon, este plecat la război.

- El și fiica lui l-au îndemnat și pe Orin, fratele Laviniei și fiul mult iubit al Christinei, să se înroleze și el, fapt pentru care aceasta nu-i va ierta niciodată pe cei doi.

- După o acerbă confruntare care a avut loc între Lavinia și Christine, aceasta din urmă a recunoscut că-l iubește pe căpitanul Brant.

- În fața amenințărilor Laviniei că va spune totul tatălui ei, dacă nu se va despărți de Adam Brant, Christine acceptă, în mod ipocrit, condiția despărțirii.

[...]

Cele mai bune replici din film

Încetează, războiul s-a sfârșit! -Nu s-a sfârșit și-n noi! În noi, cei care-am ucis...

Când erai viu, n-ai încercat să mă cunoști. Acum, când stau aici, la catafalcul tău, când ești mort, cred că putem fi prieteni.

Nu vezi că eu am luat acum locul tatei și tu pe al mamei? Ăsta este blestemul care ne urmărește.

Nu e prima oară când îl ucid. L-am ucis de zeci de ori pân-acum. Seamănă și cu mine... poate că m-am sinucis.

Când vezi moartea atât de des cum am văzut-o eu în ultimii patru ani, nu te mai temi de ea. Tot ce vreau acum e să uit de ea.

Citat aleatoriu