Da... am uitat. Nu realizez că tata a murit. Am crezut că o să trăiască o veșnicie. N-am știut că este atât de bolnav, mi-a spus că nu-i nimic grav.
Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic Din jale se întrupează Electra.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:15:37 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu lua în seamă ce spun. Haidem în casă!
- Vreau să-l aștept pe Orin înăuntru. Nu vreau să-l văd venind pe alee, așa cum l-am văzut pe Ezra.
- Am impresia că vin. Da! Da, este Orin, împreună cu Peter și cu Lavinia, haidem în casă.
- Unde e mama? De ce nu mă-ntâmpină?
- Doamne, cât am dorit clipa asta!
- Ce stranie mi se pare casa... Parc-ar fi un cavou, așa spunea și mama.
- Da... am uitat. Nu realizez că tata a murit. Am crezut că o să trăiască o veșnicie. N-am știut că este atât de bolnav, mi-a spus că nu-i nimic grav.
- Intră, te rog, Peter. Venim și noi numaidecât. Vreau să vorbesc o clipă cu Orin.
- Bine ai făcut, Lavinia. Vreau să vorbesc numai cu tine, înainte de a o vedea pe mama.
- Da, grăbește-te, poate să vină. Și eu am să-ți spun ceva.
- Despre cine vorbești, despre mama? Ești nebună? Să-ți fie rușine!
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu