Fiind bolnav, mama mă lăsa pe scaun, la fereastra dinspre apus, și-mi spunea să mă uit afară și să fiu cuminte.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Dincolo de zare.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:13:34 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu vei fi, niciodată n-am să te uit!
- Dar nu mi-ai spus, încă, de ce pleci. Nu vrei să-mi spui?
- Nu cred c-ai să pricepi. Abia eu mă pot lămuri.
- Cred că-i un fel de dor instinctiv, în care nu poți pătrunde cu mintea.
- Întâia oară când mi-am dat seama de asta, eram un copil.
- Fiind bolnav, mama mă lăsa pe scaun, la fereastra dinspre apus, și-mi spunea să mă uit afară și să fiu cuminte.
- Mă uitam, așa, afară, drept peste ogoare, la coline, și peste ele...
- Aflasem că marea era după colinele acelea, mi se spusese.
- Și-mi plăcea să-mi închipui cum e marea și să-ncerc să-mi alcătuiesc în minte o imagine a ei.
- Mi-am făgăduit atunci să pornesc să găsesc marea.
- Vezi? Făcând această călătorie, vreau să mă țin de făgăduiala aceea veche.
- Acum știi de ce plec, din această pricină, din asta și încă din alta...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu