Cât v-ați silit, tu și Robert, să-l înduplecați? și, până la urmă, n-a rămas cu inima de piatră?

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Dincolo de zare.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:41:40 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Spune că nu poate socoti exact ziua.

- Să preamărim pe Domnul că ni-l aduce pe Andy! Trebuie să fie ostenit de-atâta călătorie și cred că stă pe jăratec să se-ntoarcă acasă și să se-apuce iar de muncă.

- Da, e ofițer, comandant pe corabia lui Dick. Așa i-a scris lui Robbie.

- Andy a ajuns la o vârstă când trebuie să se-apuce de lucruri statornice și să muncească la fermă, cum s-ar fi cuvenit de la-nceput.

- Ah, măcar dac-ar fi trăit James până la-ntoarcerea lui Andy... l-ar fi iertat.

- Nu l-ar fi iertat. Nu era James Mayo omul acela.

- Cât v-ați silit, tu și Robert, să-l înduplecați? și, până la urmă, n-a rămas cu inima de piatră?

- Cum îndrăznești să spui așa?

- Îi cunosc toate cutele sufletului, l-a iertat pe Andy, cu toate că era încăpățânat și nu voia să recunoască.

- Mândria și îndărătnicia i-au zdrobit inima și i-au adus moartea.

- Plod îndrăcit! Plânge toată vremea, de parc-ar vrea anume să scoată oamenii din minți.

- Plânge din cauza căldurii.

- Zilele astea Mary nu s-a simțit bine, biata fetiță.

[...]

Cele mai bune replici din film

O, iată, încep să visez, iarăși. Visul meu cel bătrân și nebun...

Ce? Să-l mint acum, când e gata să moară? Crezi că aș putea fi așa de mârșav?

Încă mai nădăjduiești? Nu, eu știu... soarele... vine așa de-ncet... Nu mai am vreme să-l aștept.

Nu fiți supărați, nu vedeți că acum, la urmă, sunt fericit? Pentru că plec în depărtări... liber...

Tată, mama plânge. -Nu, draga tatii, mama nu plânge. I-a dat soarele-n ochi, atâta tot.

Citat aleatoriu