Ai fost doar hărăzită şi pentru aceasta, pe lângă toate celelalte.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Doamna neagră din sonete.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:23:00 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Pe viaţa mea, dac-aş putea să te schimb într-o slujnică, n-ai mai fi nici regină şi nici fecioară... într-o clipă, nici cât îi trebuie fulgerului să străbată Tamisa până dincolo de Bankside...

- Dar, cum eşti regină şi nu vrei să ştii de mine, nici de Filip al Spaniei, nici de oricare alt muritor...

- Va trebui să mă mulţumesc cu ce se poate şi să-ţi cer doar o favoare oficială.

- O favoare oficială... Eşti pe cale să devii un curtean ca toţi ceilalţi. Cerşeşti o slujbă...

- Cerşeşti o slujbă... Cu voia măriei tale, o frază regească.

- Carnetul tău a început să mă plictisească. Nu-s aici ca să-ţi scriu piesele în locul tău.

- Ai fost doar hărăzită şi pentru aceasta, pe lângă toate celelalte.

- Favoarea, însă, la care năzuiesc eu este cu totul alta.

- Să-nfiinţez o mare sală de spectacole, sau, dacă m-aş încumeta să-i găsesc un nume mai savant, un Teatru Naţional, spre desfătarea şi educarea supuşilor majestăţii tale.

- Bine, dar nu sunt destule teatre în Bnakside şi Blackfriars?

- Ele sunt rodul speculaţiilor unor oameni disperaţi şi nevoiaşi care, pentru o bucată de pâine, sunt siliţi să ofere proştilor ceea ce le place mai mult.

- Şi ceea ce le place mai mult proştilor, Dumnezeu mi-e martor, nu e spre înălţarea şi instruirea lor...

- Numai dacă le înfăţişezi crime, comploturi sau vreo fetişcană în cămăşuţă sau cine ştie ce altă poveste deşănţată, atunci supuşii măriei tale plătesc actori buni, costumele lor şi un mic câştig pe deasupra.

[...]

Cele mai bune replici din film

Mă atragi aşa cum atrage Steaua Polară magnetul. Mă agăţ fără voia mea de dumneata.

Avea dreptate bardul scoţian când spunea că acel care creează cântecele unei naţiuni e mai puternic decât cel care-i face legile.

Nici măcar două zile-n şir nu-s acelaşi om. Uneori, Adam, alteori, Benvolio, şi, până mai adineauri, fantoma.

În sfârşit, durerea ţi-a smuls o notă muzicală.

Acum vorbeşti ca un zidar învăţat, care-şi închipuie că Cerul se află în vârful scării lui. Şi de aceea, se încumetă să mă certe, că eu zbor.

Citat aleatoriu