Iubesc fără speranță, pătimaș, cu spaima morții și primejdia vieții, știu asta. Totuși, o iubesc.
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:08:42 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Vorbești de vremuri care nu mai sunt.
- Fost-au, oare, dar, numai visuri?
- Mi-i dragă regina. Știu că pasiunea asta e neîngăduită.
- Ce vreau eu, lovește groaznic drepturile tatei, știu.
- Și o iubesc... Pe calea asta, mergi la nebunie ori la eșafod.
- Iubesc fără speranță, pătimaș, cu spaima morții și primejdia vieții, știu asta. Totuși, o iubesc.
- Regina cunoaște această dragoste?
- Și-aici suntem în Spania... păzită strașnic de gelozia tatei și îngrădită de eticheta curții.
- Cum puteam de dânsa să m-apropii, fără martori?
- O, de-aș fi singur două clipe cu dânsa...
- Vorbește despre remușcări și spaime, numai de tatăl meu să nu vorbești!
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu