Ceea ce vreau s-arăt mă-nflăcărează. Mi-e inima prea plină și ispita de-a mi-o deschide e prea tare, în fața singurului om din lume căruia pot să i-o deschid.

[ 0 ]

Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:55:40 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Cum pot să cred că-s fericiți, când ei n-au dreptul să gândească?

- Nu mă puneți pe mine să-mpart o fericire pe care, singur, voi ați hotărât-o.

- Nu pot să fiu un servitor regesc.

- Dac-așa vezi lucrurile, uite, eu mă gândesc să-nființez la curte o slujbă care, pentru un om de cuget...

- Ce mică și umilă socotiți că-i demnitatea omenească, sire! Chiar și-n ce spune un om liber vedeți doar vicleșugul lingușirii.

- Și-acum, să plec, vă rog, îngăduiți-mi.

- Ceea ce vreau s-arăt mă-nflăcărează. Mi-e inima prea plină și ispita de-a mi-o deschide e prea tare, în fața singurului om din lume căruia pot să i-o deschid.

- Vorbește.

- Eu vin acum din Flandra și Brabant.

- Ce mândre țări! Bogate și mănoase.

- Și ce popor voinic, și cât de bun! Și mă gândeam că trebuie să ai o mare bucurie, atunci când ești părintele poporului acestuia.

- În drum am întâlnit grămezi de oase de oameni ce fuseseră arși pe rug! Și-aceasta m-a cutremurat adânc.

- Așa e, dar în Spania cum vezi, hălăduiesc în pace cetățenii.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ce trebuință ai de oameni? Oamenii sunt, pentru tine, numai niște cifre, și altceva, nimic.

Și-apoi, în sufletul femeii mai e ceva sublim, care se-nalță deasupra aparenței și deasupra bârfelii. E virtutea femeiască.

Omul e mai mult decât îl socotiți! El se va smulge din lanțurile amorțelii și va cere iarăși dreptul lui cel sfânt, și numele o să vi-l arunce alături de acela al lui Nero și Busiris! Și-mi pare rău.

Și ce vrei să faci? -Nimic sau tot.

Și totuși l-ați lăsat în libertate. -Frânghia care-l ținea legat era mai lungă, dar cu neputință de rupt.

Citat aleatoriu