Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:27:25 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Vedeți? I-s degetele pline de sânge... Da, uitați-vă la dânsul... uitați-vă la mort. El a făcut aceasta! El, cu marea-i dibăcie!
- De ce vă temeți? Dați-vă-napoi. Doar suntem fiu și tată... Am să aștept să văd până la ce nelegiuire natura...
- Natura? Nu cunosc nicio natură!
- Și-acum lozinca este omorul. Orice legătură de omenie este sfărâmată. Și tu ai sfărâmat-o, sire! Tu, pe tot întinsul împărăției tale!
- Știi ce-ai făcut? Nu știi... Nu știi c-ai răpit din lumea noastră o viață mai scumpă, mai înaltă decât ești tu, împreună cu tot veacul tău.
- Și, dacă m-am grăbit, se cade oare ca tu, cel pentru care m-am grăbit, să-mi ceri de fapta asta socoteală?
- E cu putință? Cum, nu bănuiești ce-nseamnă mortu-acesta pentru mine? Mi-era prieten...
- Vrei să știi acum de ce-a murit? Atunci, îți spun că omul acesta pentru mine a murit.
- Iubire a fost viața lui, iubire față de mine. Moartea lui frumoasă... A fost al meu!
- Atunci când tu credeai că are-o stimă adâncă pentru tine, când aprinzându-și vorbele, în glumă, cu mintea ta cea mândră se juca.
- Credeai că-l stăpânești, și erai numai unealta planurilor lui înalte.
- Și arestarea mea n-a fost decât o faptă mare, lui Wilhelm de Orania i-a scris numai și numai ca să mă salveze.
- A fost... o, Doamne! Cea dintâi minciună a vieții lui.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu