Și-a scos pălăria s-o scuture de praf.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:57.562 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Din zori și până în noapte, drumurile care duc spre inima Spaniei sunt străbătute de pedestrași, de hidalgos călări și de caleștile curții lui Filip al IV-lea.

- E dis de dimineață. Soarele s-a aprins deodată pe creasta unei siere și urcă grăbit, incendiind albastrul cerului.

- În depărtare, primii care răscolesc colbul drumului sunt doi călăreți.

- Galopează spre pod, se apropie... au descălecat.

- Unul dintre călăreți ia de căpestre caii și coboară cu ei să i adape la râu.

- Se vede treaba că-i slujitorul tânărului nobil care urcă pe pod, chipeș, în haine verzi și ciorapii tot verzi.

- Și-a scos pălăria s-o scuture de praf.

- Ia te uită! Fără pălărie nu mai e un tânăr nobil, ci o tânără nobilă care s-a îmbrăcat ca un bărbat.

- Sst! Urcă pe pod și slujitorul ei.

- Donia Juana! Donia Juana!

- Deci nu-i Don, ci Donia.

- Da, dragul meu Quintana. Ce-i?

- Donia Juana, de dată ce vom fi trecut podul acesta, ne vom găsi în vâltoarea Madridului.

[...]

Cele mai bune replici din film

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Citat aleatoriu