Și avea o odaie căptușită până-n tavan tot cu cărți, dar știință... ioc.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:08:59.789 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Ce s-audă? E chior de somn și nici vorbă să se miște din loc.

- Donia Juana dă pinteni calului și... iat-o lângă somnoros.

- Hei! Cu tine vorbesc!

- Îți aștepți stăpânul? N-am stăpân. Și sunt atât de nenorocos încât, dacă ar ploua din cer numai cu stăpâni, eu tot aș trece orb înainte, fără să izbutesc să pun mâna măcar pe unul.

- N-am eu baftă la stăpâni și pace. Vorbești de parcă ai fi avut o mie. Ah! O droaie am avut. E mai rău decât a lui Lazarillo de Tormes.

- Cam vreo lună am slujit la un medic cu barbă stufoasă, care vorbea cu r și își dădea cu chiclaz pe plete...

- Și avea o odaie căptușită până-n tavan tot cu cărți, dar știință... ioc.

- Mă plătea din gros. Nu-mi cădea bine la stomac simbria pe care o luam de la dânsul, pentru că n-avea pic de conștiință când era vorba să câștige bani.

- N-avea pic de conștiință? Cum adică?

- Cu patru aforisme, două formule și trei silogisme, lecuia o stradă întreagă.

- Din câte știam eu, nu există o altă știință care să ceară mai multe studii decât medicina. Da.

- Să-ți povestesc ce făcea medicul meu de dimineață până în seară. Cum se crăpa de ziuă, înfuleca o halcă de șuncă, căci, fiind creștin de viță veche, nu-i puțea carnea de porc și drept marmeladă, ceva trăscău sau tescovină.

[...]

Cele mai bune replici din film

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Citat aleatoriu