Ici-colo, fântânile țin isonul, susurând din beteala străvezie a apei.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:21:47.476 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Ai să-l vezi diseară și-ai să te întorci îndrăgostită la nebunie de el. Ascultă-mă pe mine.

- Ines, verișoară-ta te-o fi așteptând. Mă duc să-ți aduc mantia.

- Și eu care așteptam cu nerăbdare să mă plimb în grădinile ducelui.

- Vrea să mă mărite cu Don Gil? Vom vedea.

- Grădinile ducelui.

- De-a dreapta și de-a stânga aleilor, bolți de viță-de-vie care par adevărate baldachine, suspendate între plopii care foșnesc din miile de frunzulițe lucioase.

- Ici-colo, fântânile țin isonul, susurând din beteala străvezie a apei.

- Și în tot locul, perechi-perechi de îndrăgostiți.

- Șoaptele lor de dragoste se întețesc cu murmurul naturii, în așa fel încât aerul a prins un sunet prelung, de parcă ar fi străbătut de o melodie nesfârșită.

- Nici că se putea mai nimerit loc de întâlnire pentru eroii noștri.

- Într-unul din boschete, Donia Juana, în straiele de Don Gil, și scutierul Caramancel stau la pândă.

- Și zi, stăpâne, o iubești, ai? O ador! O ador, Caramancel. Donia Ines trebuie să vină aici din clipă în clipă.

- Cu ajutorul banilor, am cumpărat pe cineva din casa lui Don Pedro care mă ține la curent cu tot ce se petrece între zidurile locuinței iubitei mele.

[...]

Cele mai bune replici din film

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Citat aleatoriu