Vai mie! Iată pentru ce nu m-a căutat și-a dispărut ca negura când iese soarele. Nu-mi mai rămân decât ochii ca să pot plânge.

1
2
3
4
5

[ 1 ]

Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:41:33.263 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Care, descoperind furtul și uneltirea vicleană a vărului său, venea și el să-l denunțe pe vinovat.

- În timpul călătoriei, cum e firesc, legarăm între noi o prietenie strânsă, sporită de extraordinara asemănare dintre chipurile noastre. Și el se îndrăgosti de-a binelea. De cine?

- Don Gil de Albornoz? Cel adevărat?

- Verzi ca luna lui April, ca iarba tânără din grădinile regelui, ca frunzișul portocalilor din Aranjuez.

- Îl iubești?

- Am soț, Donia Ines. Chiar dacă e necredincios și sunt statornică, deși femeie.

- Vai mie! Iată pentru ce nu m-a căutat și-a dispărut ca negura când iese soarele. Nu-mi mai rămân decât ochii ca să pot plânge.

- Eu pe Don Gil l-am respins. Și voi continua să-l resping, dacă...

- Te mai poți îndoi de asta? Cum m-aș putea căsători cu un bărbat care mai are o nevastă?

- Fii liniștită.

- Îi voi scrie, chiar sub ochii tăi, o scrisoare lui Don Gil, în care-i voi ucide orice nădejde.

- I-o trimit prin Valdivieso, scutierul meu.

- Elvira! De azi înainte sunt sclava ta! Sunt sclava ta!

[...]

Cele mai bune replici din film

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Citat aleatoriu