Vorbeam de Don Gil și iată că Don Gil cu ciorapii verzi a intrat pe ușă.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:53:25.473 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Scrisoarea pe care mi-a adus-o Don Gil era autentică, avea caligrafia lui. Sigur, dacă el a furat-o de la adevăratul Don Gil.

- Cel cu ciorapii verzi. Pe acela nu-l mai pot uita.

- Ah, și această pasăre măiestră cu pene verzi n-am putea-o vedea și noi?

- Ar fi trebuit să fie de mult aici, după cât mi-a făgăduit Donia Elvira.

- Spunea că vine în amurg.

- Cerule! Tată, ia privește!

- Vorbeam de Don Gil și iată că Don Gil cu ciorapii verzi a intrat pe ușă.

- Seniora, iertați-mă dacă după prima noastră întâlnire, am zăbovit atâta vreme până a vă trece pragul.

- M-au ținut departe nesiguranța și tulburarea, pricinuite de un impostor care, pentru a obține mâna dumneavoastră, mi-a uzurpat până și numele.

- Nu că nu mi-ar fi fost dor, credeți-mă, căci de când v-am cunoscut n-am făcut altceva decât să mă gândesc la dumneavoastră.

- Știu că nu e așa, dar, adevărate sau nu, primesc scuzele dumneavoastră.

- Senior Gil, vă prezint pe tatăl meu.

- Are nevoie de dumneavoastră pentru a limpezi echivocul născut din furtul scrisorii care vă era adresată.

[...]

Cele mai bune replici din film

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Citat aleatoriu