Bucuria Doniei Juana se preschimbă numai decât în doliul cel mai adânc.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:58:07.116 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Numai eu sunt vinovat de moartea Doniei Juana.

- Îngăduiți-mi să vă dau amănunte, senior Don Martin.

- Ajunsei cu bucurie în suflet la mănăstirea San Quirce, ducând scrisoarea pe care m-ai rugat s-o dau Doniei Juana.

- Când i-o întinsei, mi-o smulse din mână și începu s-o citească.

- De trei ori în șir ți-a citit scrisoarea, de la un capăt la altul. Era în culmea fericirii și nu-și credea urechilor...

- Când, deodată, tocmai când socoteam că în sfârșit e salvată, că a înfrânt starea de deznădejde în care se aflase atâta timp, veni o soră să-i anunțe sosirea tatălui ei, furios.

- Bucuria Doniei Juana se preschimbă numai decât în doliul cel mai adânc.

- Și, cum era însărcinată, spaima și surprinderea o doborâră.

- Durerile facerii o cuprinseră și născu înainte de vreme.

- Lăpădă o fetiță, foarte slăbuță, biata copilă. Mai bine că a murit. Avea două capete... Ca cei doi Gili.

- Iar ea, care la primul junghi al durerilor strigase: Dumnezeule, Don Martin!, ajunse să spună pe tină abia când își dădu sufletul.

- Muri. Muri, sărăcuța, ca un pui de găină. Sărăcuța de ea.

- Destul! Destul! Nu mai povesti.

[...]

Cele mai bune replici din film

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Citat aleatoriu