Să mergem, Donia Ines, să-l așteptăm în balcon.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).

Puteți regăsi această replică la minutul 01:13:44.282 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Ai să-mi ceri mâine să devin poate și eu cameristă din lacheu?

- Nu vrei să înțelegi odată că nu sunt Don Gil, ci doar îi semăn?

- Nu, nu vă cred.

- Și dacă-ți spun că în mai puțin de o oră va veni aici Don Gil și eu voi rămâne de față, împreună cu Donia Ines, mă vei crede?

- Dacă văd minunea asta cu ochii mei, mă duc să-mi închei zilele la balamuc. Ce să spun?

- El va fi aici, jos, în stradă, peste o oră. Vei putea să-l vezi și chiar să-i vorbești.

- Să mergem, Donia Ines, să-l așteptăm în balcon.

- Atunci dau fuga în stradă, să nu-mi scape.

- Ah, uitam! Trebuie să vă dau o epistolă, o scrisoare din partea lui Don Gil. Poftim.

- Nu, nu... Nu. L-am văzut acum, de-aproape. E Don Gil. E Don Gil!

- S-a înnoptat de-a binelea.

- În fața casei înalte a Doniei Ines, jos, în stradă, la adăpostul zidului gros al unei arcade, stă la pândă gelosul Don Juan, învăluit într-o mantie.

- Această noapte va fi cea din urmă pentru amândoi Don Gilii ăștia. Oricare din ei va trece pe sub balconul Doniei Ines, va sfârși de mâna mea.

[...]

Cele mai bune replici din film

Am ascultat totul din boschetul din stânga.

M-am dus și eu. Și nu știu dacă m-am mai întors vreodată.

Zorile m-au prins pe străzile tale, Madrid, pe străzile astea întortocheate și pline de minciuni aidoma turnului Babel.

Și are în schimb niște ciorapi verzi care nu mai sunt o pereche de ciorapi, ci două ceruri, două bolți cerești.

Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.

Citat aleatoriu