Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Expediție la Polul Râsului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:02:13 in versiunea Bandă a înregistrării.
- Asta ți-o spun eu, care... E, dar ce să mai vorbim...
- Ascultă, știai că eu sunt la parter?
- Auzi, mi-au respins comedia! Mi-au spus că n-are haz. Spune și tu, dragă am citit-o la toată lumea: și nevastă-mea, și cumnată-mea, și soru-sa, și soacră-mea au râs pe leșinate.
- Ei, cică e facilă, că n-are mesaj. Când tocmai despre un mesaj e vorba. Așa se și cheamă: 'O scrisoare găsită'
- Și eu care și vedeam cronicile relevând: noua viziune prin care reputatul comediograf Valențiu Papanache Botoșan repune în drepturi serviciile poștale care nu și-au pierdut actualitatea în secolul televiziunii.
- Ca să vezi, dragă! S-a găsit unul acolo să insinueze că e mai bine să jucăm 'O scrisoare pierdută' și o pierdem pe-asta...
- Ce să mai vorbim? Ascultă, dragă, la revedere, mai vorbim. Acum te las. Dar duminică nu te las! Vin să-ți citesc comedia.
- Pa! Și spune-mi 'papa', c-așa-mi spun toți. La revedere, dragul meu.
- Bine, pa! Pa! Of...
- (sună la ușă) (3)
- Doamne... Cine-o mai fi?
- Ce faci, băiețel? De ce suni la ușa mea?
- Bine, intră... Ce dorești băiețel?