Întâmplările se strecoară fără să le simțim ca pânzele unei ape în jurul nostru și ne cuprind mai întâi gleznele, apoi genunchii, apoi trunchiul, gâtul și încetul cu încetul, ne înghit, ne îneacă definitiv.
Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Fantezie de vară (1975).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:12:52 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu mai pricep ce doriți. V-am salvat, acuma vă rog să plecați.
- Am să beau un coniac, domnule.
- Mă rog, bine. Beți un coniac și plecați vă rog.
- Nu plec. Rămân pentru capitolul 2.
- Întâmplările se strecoară fără să le simțim ca pânzele unei ape în jurul nostru și ne cuprind mai întâi gleznele, apoi genunchii, apoi trunchiul, gâtul și încetul cu încetul, ne înghit, ne îneacă definitiv.
- Dar asta am mai scris și în primul capitol.
- Domnule, vă rog să nu vă mai amestecați în frazele mele.
- Scrie, domnișoară, ce-ți spun.
- Se înserează... orașul iese treptat din căldura zilei de iulie. Nu mai sunt întâmplări.
- A dispărut și omul cu pălărie de paie, dar imaginea lui mai stăruie în casă.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu