Eu? Nu. Și nu vreau sfadă. Iar tot ce-am spus s-a dus.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Femeile savante (1961).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:29:39 în versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Vă face capul tobă cu versurile-i terne și orișice rostește sunt numai baliverne.
- Te-ntrebi ce-a vrut să zică, atunci când a sfârșit.
- E după-a mea părere, un clopot cam dogit.
- Ce josnicie, Doamne! Ce suflet! Ce formule!
- Asemenea aceeași mamă, dar totul ne desparte. Mă duc... întreaga scenă m-a-ndurerat de moarte.
- Mai pui ceva la cale? Mai ai ceva de spus?
- Eu? Nu. Și nu vreau sfadă. Iar tot ce-am spus s-a dus.
- De altceva e vorba. Știi, fata ta cea mare urăște măritișul - cătușă grea îi pare.
- E-o filozoafă-n fine. Dar ce să zici? Să taci! O ții în frâu cu grijă - și foarte bine faci.
- Dar stăm cu totul altfel cu sora ei cea mai mică...
- Și cred că Henrietei acum deloc nu-i strică să-și caute un soț...
- La asta adesea mă gândeam și am să-ți spun și ție cam ce intenții am.
- Vezi, Trisotin, de care ne cerți ca pentru-o crimă, și care n-are parte de–nalta voastră stimă...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu