Dar, domnul meu...
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Femeile savante (1961).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:01:16 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Știința nimbul falnic și-l apără destul.
- Pe prostănac știința îl face și fudul.
- Vă place ignoranța și-atâta farmec are încât întreg talentul i-l puneți la picioare.
- De-mi place ignoranța, e mai ales de când, anume soi de strașnici savanți văzui pe rând.
- Savanții, anumiții, pot – dacă i-am cunoaște – persoane anumite pe loc să le demaște.
- Putem de anumiți savanți oricând vorbi, dar nu de anumite persoane e vorba aci.
- Dar, domnul meu...
- Doamnă, vă cer umil iertare. Nu-l ajutați, căci domnul, precum vedeți, e tare.
- Domnule, nu-ți permit! V-am părăsit.
- Poftim, a plecat. L-ai jignit.
- Putem răbda asemenea discuții, natural, dar nu să se ajungă la-atacul personal.
- Dar, Doamne, ce-l jignește? Nu bate nimeni șaua. Ca bun francez, cunoaște prea bine zeflemeaua.
- Înțepături mai crude de-aiurea a primit și totuși marea-i faimă nici nu s-a sinchisit.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu