- Oameni buni, moșneagul e orb. Faceți-i loc.
- Așa este, comise Ioniță. Pare a-l trage baba după dânsa cu o frânghioară. Însă orbul pășește pe urma ei fără greș către mirosul fripturii și larma sfatului.

— Comisul Ioniță (Colea Răutu)

Fragment audio de 18 secunde din piesa de teatru radiofonic Hanu-Ancuței.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:39:01.313 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Eu toate le-am ascultat și toate au fost istorisiri frumoase și nu mai doresc decât să aud întâmplarea comisului Ioniță.

- Asta e o poveste înfricoșată din timpul lui Vodă Mihalache Sturdza, jupâneasă Ancuță.

- Tare suntem doritori să te ascultăm, cinstite comise.

- Dar, rogu-te, nu începe până n-aduce Lelea Ancuța vin proaspăt și ulcele noi.

- Iaca, iaca gata și puii, și mujdeiul... Le aduc pe toate într-o clipită. Așa, așa. Ia, ia, ia, ia, ia, poftește, jupân Dămiene.

- Poftește, cuvioase părinte! Așa.

- Oameni buni, moșneagul e orb. Faceți-i loc. -Așa este, comise Ioniță. Pare a-l trage baba după dânsa cu o frânghioară. Însă orbul pășește pe urma ei fără greș către mirosul fripturii și larma sfatului.

- Mătușă Salomie, tot n-ai scăpat de moșneagul cel chior? Văd că se ține hojma de dumneata.

- De când am purces din Rădăuți și m-am aninat de carele dumitale, se ține de mine ca umbra, ca să-l duc și să-l lepăd la Târgu-Ieșilor.

- Acu' dumneavoastră poate veți fi socotit altceva, ca oamenii, că mi-i soț ori frate. Dar eu am uitat și de asemenea zburdăciuni, și de neamuri și nu cuget decât la nevoile mele.

- De ce nu l-ai lăsat pe moșneag la căruță, Lele Salomie? O fi trudit de-atâta drum.

- M-am stropșit eu la el, jupâne Dămiane, să-și puie în cap cojocelul și să doarmă sub căruță.

- Dar el n-o vrut să înțeleagă, fiind un bătrân viclean și nădăjduind că-ți vei porunci să zică ceva din cimpoiul său.

[...]

Citat aleatoriu