Îngăduie-mi numai să-mi duc calul la adăpost, să-l grijesc, să-i dau grăunțe. Pe urmă om bea un pahar de vin și dacă vrei, ți-oi povesti ce nu știi...
— Căpitanul Neculai Isac (Amza Pellea)
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Hanu-Ancuței.
Puteți regăsi această replică la minutul 01:00:12.530 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Aista-i cal din calul meu din tinerețe, cu care am umblat eu o țară. Amândoi, îți aduci aminte?
- Am bătut drumurile și ne-am părăduit tinerețile.
- De când ne-am despărțit însă, văd că ai pierdut o lumină.
- Am avut o întâmplare năprasnică și Dumnezeu m-a întors iarăși prin locurile acelei dureri.
- Cum se poate? Aici ai avut acea întâmplare?
- Îngăduie-mi numai să-mi duc calul la adăpost, să-l grijesc, să-i dau grăunțe. Pe urmă om bea un pahar de vin și dacă vrei, ți-oi povesti ce nu știi...
- Aista-i omul cel din Țara de Jos de care vorbea maică-mea când eram copilă?
- Ei, am fost prieteni buni în tinerețile noastre.
- Spunea maică-mea că a avut mare val aici, la Tupilați.
- Era o poveste înfricoșată de care, de care nu-mi mai aduc aminte bine.
- A fost un om cum nu erau mulți în Țara Moldovei. Voinic și frumos și rău..
[...]