Îmi pare rău, geamurile palatului sunt deja sparte.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Hotel Corona.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:20:43 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Vor ordine nouă să ocupe manufacturile, să dea pământ țăranilor, de lucru la muncitori.

- Păi cât or să dea? Odată și-odată s-o termina și pomana asta a lui Dumnezeu și atunci să vezi întoarcere triumfală.

- Că nu-i orânduire care să dea atât unui popor, încât acesta să uite că i s-a luat regele.

- Dar ce-i în sticla asta?

- Vinul ăsta-i bun. Are vechime. Din păcate, între vinulețul ăsta și vorbele tale, este o prăpastie.

- Tu vrei ca pentru niște acțiuni prăpădite să răpesc poporului meu un drept milenar cucerit prin nenumărate lupte și jertfe, acela de a sparge din când în când, geamurile palatului nostru regal.

- Îmi pare rău, geamurile palatului sunt deja sparte.

- Acțiunile tale s-au dus pe apa sâmbetei!

- Eu sunt un om de afaceri, țin la bani. Toată viața de când mă știu, am trăit cu respect pentru ei. Și după ce i-am avut, am căutat să le dau o întrebuințare prosperă.

- N-am avut niciodată soție, copii, așa că banii pentru mine au fost totul. Și-acum când aud că s-au dus, că s-au topit, mă simt jefuit. Golit ca de viață.

- De aceea vă rog să mă iertați dar trebuie să vă spun, asemenea subtilități politice ca spargerea geamurilor regale, pentru mine nu mai au sens.

- Nu-mi place cum arați. Pe căldura asta tremuri de frig. Trage și tu o dușcă, poate-ți revii. Ia-ia!

- Dumnezeu să mă bată dacă greșesc, dar eu totuși mai sper.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ajută-mă la geamantan. -Ce aveți aici așa de greu? -Pământ! Pământul patriei! Nu pot trăi fără el.

A venit aici să-mi ureze bun sosit, după ce-am plecat.

N-am știut niciodată că geografia Europei are atâtea prăpăstii și piscuri.

Unde am greșit? Că am pus amatorii să cânte muzica divină a lui Wagner, sau poate pentru că am obligat balerinii să danseze pe câmpul denivelat?

Las' să ardă ceea ce trebui să ardă. Singura ta grijă e să nu te prindă acolo incendiul ci, dacă se poate, într-un pat, ca să nu fi acuzat că tu ai pus focul.

Citat aleatoriu