Aici nu încape tocmeală, această învestitură astâmpără setea de credință și rentabilizează o întreagă rețea de firme mai vechi și mai noi și odată cu ele, un întreg mecanism.

[ 0 ]

Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Hotel Corona.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:51:18 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Probabil fusese deja îngropată de fata aceea undeva în pământul mănos, primitor al Barbariei, odată cu capul, dacă nu chiar cu capul acela blestemat de republican.

- Cât despre fată, n-a mai apărut niciodată.

- Deci ăsta-i adevărul.

- Poate să vi se pară ciudat, dar eu am bănuit de la început că sunteți regele adevărat.

- Cel care vă înlocuia, era prea vital, prea sănătos, prea optimist, avea prea multă vigoare și fantezie.

- Dar, majestate, sănătos sau leucemic, călare pe calul cel alb sau cu piciorul în groapă, cu sau fără coroană, trebuie să rămâneți rege până la capăt, indiferent cum va fi capătul însă.

- Aici nu încape tocmeală, această învestitură astâmpără setea de credință și rentabilizează o întreagă rețea de firme mai vechi și mai noi și odată cu ele, un întreg mecanism.

- Care mecanism, dacă ciuliți urechile până în camerele de alături, nu numai că e viu, dar perpetuează.

- Veți rămâne aici, în mansarda aceasta ca președinte onorific al societății de hoteluri și stabilimente Corona, fără nici o legătură cu cei din exterior.

- Veți aștepta să expiați liniștit fără violență, fără acte de terorism, ascultând scârțâitul paturilor învecinate.

- Altă soluție?

- Barbaria e deja republică militară, până se hotărăsc generalii să schimbe macazul, ați trecut pe linie moartă.

- Dumnezeu să mă ierte, dar eu totuși mai sper.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ajută-mă la geamantan. -Ce aveți aici așa de greu? -Pământ! Pământul patriei! Nu pot trăi fără el.

A venit aici să-mi ureze bun sosit, după ce-am plecat.

N-am știut niciodată că geografia Europei are atâtea prăpăstii și piscuri.

Unde am greșit? Că am pus amatorii să cânte muzica divină a lui Wagner, sau poate pentru că am obligat balerinii să danseze pe câmpul denivelat?

Las' să ardă ceea ce trebui să ardă. Singura ta grijă e să nu te prindă acolo incendiul ci, dacă se poate, într-un pat, ca să nu fi acuzat că tu ai pus focul.

Citat aleatoriu