Marea cântăreață, Hilda Brando, vă dorește majestate.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Hotel Corona.

Puteți regăsi această replică la minutul 01:18:40 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Singura ta grijă e să lași să se întâmple ceea ce oricum trebuie să se întâmple până la urmă.

- Și dacă apar complicații, să fi pe aproape să dai ajutor la nevoie celor care plătesc să fie satisfăcuți.

- Abia după aia intri în cameră ca să vezi dacă balamalele trebuiesc reparate și să aduci cearceafuri curate.

- Haideți, curaj, majestate. Are și dragostea micile ei satisfacții. Nu stați pe gânduri, cine știe când veți mai prinde o asemenea ocazie gratuită?

- Am închiriat până acum camere la sute și mii de oameni bogați și săraci, tineri și de toate celelalte vârste.

- Dar niciodată nu am întâlnit o femeie atât de frumoasă, capabilă să plătească oricât pentru a obține ceea ce în condiții mai fericite, rămâne tot iluzie.

- Marea cântăreață, Hilda Brando, vă dorește majestate.

- Faptul acesta va da hotelului meu o nouă noblețe.

- Dar eu voi muri!

- Mi-am pierdut țara, sunt pe cale să-mi pierd și onoarea, nimic nu mai poate fi salvat, dar un răspuns sincer mai poți să-mi dai.

- Crezi că spectacolul meu, ar fi putut reuși în pofida opoziției generalilor?

- Majestate, sunteți aproape un fost. Vă trăiți ultimele clipe de viață, dar vă voi spune deschis.

- Ideea ridicării Barbariei printr-un spectacol a fost cea mai mare prostie din câte am auzit.

[...]

Cele mai bune replici din film

Titlul de rege e tot un titlu ca oricare altul și dacă unii și-au asigurat sănătatea, caii, moșiile de ce nu mi-aș fi asigurat și eu monarhia de o răscoală.

Deci păreați mulțumit. -Eram mulțumit. De ce? -Pentru că cel care murise nu eram eu.

A venit aici să-mi ureze bun sosit, după ce-am plecat.

Unde am greșit? Că am pus amatorii să cânte muzica divină a lui Wagner, sau poate pentru că am obligat balerinii să danseze pe câmpul denivelat?

La mine au existat vremuri cu așa mare aglomerare de monarhi, că eram obligat uneori să pun și câte doi într-un pat.

Citat aleatoriu