Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Înșir-te mărgărite (1953).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:57:33 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu ți-am spus? A fost de piatră!
- Prea ești slabă, iubitoare!
- Cum aș fi?
- Să fii mai mândră, să te-arăți nepăsătoare, din povestea ta întreagă nici un fior nu-l străbătu...
- Floarea-soarelui mă mustră? Tu vorbești acuma, tu? Tu, ce râzi în zorii zilei când s-arată mândrul soare și te-nchizi tăcută, tristă, când încep să te-mpresoare ale nopții fire negre, tocmai tu să nu-nțelegi?
- Te-nțeleg, dar vezi... mi-e milă că din toate tu te-alegi doar cu plânsul, și cu visul, și cumplita așteptare!
- Pe când eu, eu tot am parte de prelunga sărutare ce-mi trimite sfântul soare de pe tronu-i mișcător.
- Taci... Ascultă... vezi cum fuge? Nu mai e nepăsător!
- Vezi colo pe vârf de munte un palat uitat de vremuri? E palatul Cosânzenei... e palatul unde ea, fără grijă, îl așteaptă să sosească și s-o ia.
- Ca o pasăre măiastră, ferecată-n colivie, ea îl cheamă fără vorbe... el ascultă, și-o să vie, și-o să vie și-o s-o ducă mai departe,
- Pe când eu, pribegind pe drumul vieții tot mai lung și tot mai greu, am să mor prin cine știe ce tărâmuri depărtate...
- Ce-o să fac de-aci înainte? încotro să-ntorc privirea? Unde să-mi înec aleanul și să-mi aflu izbăvirea?
- Stai aici. Ne fii stăpână cum ne-ai fost și până ieri.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu