Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Înșir-te mărgărite (1953).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:59:25 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Sunt în lumea noastră, soră, mângâieri necunoscute.
- Vântul serii când adie, face apa cute... cute!
- Luna mângâie frunzișul din pădurile de-arini,
- Licuricii luminează în potirele de crini, ca un șir de candeli albe ce se sting încetișor, pâlpâind în adierea unui vânt plăpând, ușor...
- Totu-i vis... lumină... cântec... ca-n poveștile frumoase.
- Nu pleca... Rămâi aicea printre florile voioase, printre fluturii zburdalnici ce se scaldă în culori...
- Ce să cauți printre oameni? Rostul tău e printre flori!
- Am să stau... Și totuși, uite... Pentru cea din urmă oară aș voi să-l văd cum luptă și pe Zmeu cum îl doboară...
- Și de-o fi să văd că, totuși, ochii lui aiurea cată, vindecată de iubire și de patimi dezbrăcată, înălțându-mă deasupra omeneștilor nevoi, ca o zâna înțeleaptă voi rămâne printre voi...
- Și-n vreme ce Sorina își luă gândul de la iubirea ei neîmplinită, Făt-Frumos izbuti în sfârșit să dea ochii cu Zmeul-zmeilor, cel ce-o răpise pe Ileana Cosânzeana.
- Se-ncleștară cei doi voinici într-o luptă aprigă care ținu din zori până-n seară.
- Păcală, flăcăul cu mintea ageră și iscoditoare care văzuse încăierarea, alergă s-o povestească țăranilor.
- Să vedeți, treceam pe-acolo. Nu-ncepuse bătălia... îi vedeam cum stau de vorbă.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu