Vedeți, o femeie poate pune atâtea întrebări...

— Georges (Radu Beligan)

1
2
3
4
5

[ 1 ]

femei întrebări radu beligan

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Întâlnire la Senlis.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:17:06 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- N-am mai putut da înapoi, așa că astă-seară vine aici, să-mi cunoască părinții și pe bunul meu prieten, de care i-am vorbit atâta.

- Încep să mă lămuresc. Vreți să ne cereți să fim părinții dv.

- Da. Și să spuneți astă-seară ceea ce ar fi spus ei, dac-ar exista cu adevărat.

- Bravo! Bravissimo! În ceea ce mă privește, găsesc asta grozav de amuzant. Teribil!

- Dar spuneți-mi, cine o să joace rolul prietenului?

- Rolurile de părinți sunt mai simple. Ce povestesc părinții întotdeauna? Despre șotiile fiului la vârsta de 18 luni, de pojarul de la trei ani... în general, cam astea sunt limitele... Pe când un prieten...

- Vedeți, o femeie poate pune atâtea întrebări...

- Așa că iată ce am hotărât: Pe acest prieten îl vom aștepta. Va avea tacâmul lui la masă, dar scaunul lui va rămâne gol. El nu va veni niciodată. Așa, o să am norocul să rămâie un adevărat prieten.

- Îmi pare rău. Dac-aș fi știut, cunosc un băiat de mare talent care s-ar fi descurcat de minune.

- Domnule, dați-mi voie să vă spun că sunt fericită. Ador rolurile de mămică! Sunt întotdeauna cele mai frumoase. Mai ales când ești o femeie încă tânără... Nu-i așa?

- O mămică cu oarecare notă de cochetărie...

- Ceea ce trebuie neapărat să arăți într-un rol de tânără mămică, este că ai rămas încă foarte femeie.

- Nu, dimpotrivă, asta nu trebuie să se simtă deloc.

[...]

Cele mai bune replici din film

Cu puțină imaginație, într-o singură seară poți trăi mai mult decât o viață întreagă.

Ai dreptate. Să fim fericiți! Cât de pretențioși suntem! Vrem mai întâi o fericire care să dureze toată viața, pur și simplu, mai târziu înțelegem că și câțiva ani luminoși înseamnă un neobișnuit noroc.

Fiindcă viața e frumoasă, măcar o seară...

Să le lăsăm și pe astea... Ce idee, să-ți părăsești copilul pe treptele bisericii, când sunt atâtea sisteme mult mai comode de a-l părăsi, ținându-l lângă tine până la majorat.

Așa, vedeți? De îndată ce v-ați uitat propriul dv copil, ați redevenit o mamă admirabilă.

Citat aleatoriu