- Unde suntem aici?
- În casa chinezului misterios, în care ușile se deschid singure, în care lotușii sunt telefoane și telefoanele, lotuși.

Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Întâlnire la Senlis.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:52:01 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Dră, sosesc alte persoane! Domnul și doamna Delachaume. Doamna Barbara... nu mai știu ce să fac, sunt depășit.

- Robert, ce naiba faci aici?

- Ați apărut. Ați căzut bine. Atmosfera e cât se poate de favorabilă. E tocmai momentul în care se cerea o apariție teatrală.

- Suntem în plin roman foileton, în plin mister. Poftiți, e momentul marilor revelații, în care te cutremuri, în care nu-ți crezi ochilor și urechilor.

- Dar ce primire e asta? Mai întâi, cine este această domnișoară?

- Această domnișoară... Misterele din New York... e gingașa și palida eroină târâtă de seducător în cele mai tenebroase aventuri.

- Unde suntem aici? -În casa chinezului misterios, în care ușile se deschid singure, în care lotușii sunt telefoane și telefoanele, lotuși.

- Priviți aceste draperii, aceste plante, aceste portrete de familie, totul e straniu, foarte îndoielnic, această casă este în întregime trucată!

- Această casă e plină de ochi de tătici de ceară și mămici din carton presat, ridicați fotoliile și ci siguranță c-o să găsiți sub ele o bunicuță și câte-un prieten intim în fiecare sertar.

- Toate acestea, născocite de domnișor ca să placă unei fete. Cât e de frumos, e prea frumos! Plesnesc, mor de râs!

- Auzi? Ascultă ceva mai tare decât tot ce s-a auzit până azi pe lume.

- Domnul își născocise o familie, dar asta încă nu-i nimic! Domnul i-a spus domnișoarei că-l ador și că mă adoră! Că mă adoră, auzi? Nu râzi?

- Taci.

[...]

Citat aleatoriu