Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Învierea de Lev Tolstoi.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:11:59 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Ea, fetița aceea nevinovată, cu ochi negri și piciorușe sprintene, pe atunci, jumătate cameristă și jumătate copila mătușilor mele de la moșia din Anovo.
- Mă îndrăgostisem de ea fără să-mi dau seama, aproape, în vara când locuisem la mătușile mele ca să-mi prepar lucrarea despre proprietatea agrară..
- Mă văd și-acum jucându-mă cu ea, alergând s-o prind în brațe pe aleile parcului, spre disperarea celor două fete bătrâne, mătușile mele, care se temeau să nu fac vreo prostie, prin vreo mezalianță.
- Mă văd și acum sărutând-o, ascuns în umbra boschetului de liliac alb de lângă scara principală a conacului.
- Pe fetița asta nu puteai s-o prinzi...
- Vino după mine: unu, doi, trei... Ia seama să nu te-mpiedici!
- Vorbești cu mine, ca să mă prinzi, nu merge!
- Uite, Dmitri Ivanovici a ajuns-o, aproape, pe Katiușa.
- N-ai voie să-ți dai drumul, jocul nu-i așa.
- Vino după mine în desișul de liliac.
- Nu, nu mă ține de vorbă... ah!
- Ce-ai făcut?
- Te-ai lovit? Te-ai urzicat? Ia te uită ce de urzici...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu