Asta visează ei, lăsând tot greul peștelui pe mine.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Iona.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:07:10 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Asta se mai poate numi vis? Nu... nu se mai poate numi vis ăsta.

- Și în timpul ăsta, cei doi copii ai mei dorm buștean. Cum pot dormi unii așa?

- Odată i-am întrebat: Mă, voi ce visați, de dormiți buștean? Și ei cu ochii sclipind de fericire: 'Marea'.

- Dar poate lor le convine: visează marea fără pește.

- Doar apa mării frumoasă, a naibii când te uiți la ea.

- Asta visează ei, lăsând tot greul peștelui pe mine.

- Dacă aș fi pădurar, de la o vreme mi-ar veni în somn numai copaci.

- Aș vrea să mă fac pădurar și să visez chiar din prima noapte un milion de copaci. Și eu să stau la umbra lor... S-ar face în somn că eu stau la umbra lor.

- Ce umbră deasă trebuie să dea un milion de copaci la un loc! Deasă ca mierea.

- Și eu colo, cu capul pe-o rădăcină, să mă tot uit după veverițe.

- Veverițele nu trebuie să le prinzi. Asta mi-ar lipsi - să mai alerg și după veverițe în somnul meu nenorocit!

- Se mișcă năvodul! Ai, să-l scot? Știu eu dacă a sosit momentul?

[...]

Cele mai bune replici din film

Începe să fie târziu în mine. Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreaptă și-n salcâmul din fața casei.

Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu?

Ce pustietate. Aș vrea să treacă Dumnezeu pe aici. Mi-e dor să văd pe cineva mergând pe drum. Să apară de acolo și să dispară pe dincoace. Câțiva pași, așa, prin dreptul meu...

Eu cred că există, în viața lumii, o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții.

Dacă ar fi vreo sticlă goală pe-aici, aș scrie un bilețel, l-aș pune înăuntru și l-aș lansa pe mare. Mamă - aș scrie -, mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată! Prima viață nu prea mi-a ieșit ea.

Citat aleatoriu