Ne scapă mereu câte ceva în viață, de aceea trebuie să ne naștem mereu.

1
2
3
4
5

[ 1 ]

george constantin marin sorescu naștere

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Iona.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:36:15 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Până se ajunge la o singură mamă, una imensă...

- Ce liniște trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, dacă-ar striga cineva ajutor, cred c-ar fi auzit pe-ntreg pământul.

- Dacă ar fi vreo sticlă goală pe-aici, aș scrie un bilețel, l-aș pune înăuntru și l-aș lansa pe mare. Mamă - aș scrie -, mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată! Prima viață nu prea mi-a ieșit ea.

- Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii?

- Dar poate a doua oară... Și dacă nu a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia, poate a patra oară. Poate a zecea oară.

- Tu nu te speria numai din atâta și naște-mă mereu.

- Ne scapă mereu câte ceva în viață, de aceea trebuie să ne naștem mereu.

- Soldaților le scapă, mai ales pacea...

- Obișnuiți să doarmă în zgomot de tobe, de glasuri, la prima liniște deschid ochii, atât de larg îi deschid, că intră-n ei iarba și păsările, ca în craterele vulcanilor stinși.

- Somnambulilor le scapă nevăzută luna, și se trezesc în mormânt și umblă tiptil pe acoperișurile coșciugelor...

- Și se suie-n vârful unui fir de iarbă, care-i aruncă afară la gălbenușul ciudatei planete.

- Aș putea să pun biletul în bășica asta.

- O da-o? Mare lucru! Să zică mulțumesc că nu-ncep să-l mănânc pe dinăuntru.

[...]

Cele mai bune replici din film

Începe să fie târziu în mine. Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreaptă și-n salcâmul din fața casei.

Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu?

Ce pustietate. Aș vrea să treacă Dumnezeu pe aici. Mi-e dor să văd pe cineva mergând pe drum. Să apară de acolo și să dispară pe dincoace. Câțiva pași, așa, prin dreptul meu...

Eu cred că există, în viața lumii, o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții.

Dacă ar fi vreo sticlă goală pe-aici, aș scrie un bilețel, l-aș pune înăuntru și l-aș lansa pe mare. Mamă - aș scrie -, mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată! Prima viață nu prea mi-a ieșit ea.

Citat aleatoriu