Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul de-a vacanța.
Puteți regăsi această replică la minutul 01:17:35.155 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Uneori vine de departe un șuierat de tren. De la Gheorghieni să fie? De la Sân Dominic să fie? Și ridicăm toți capetele să ascultăm.
- Ne privim o clipă unii pe alții și ne întrebăm din ochi, fără cuvinte: Ce s-o fi întâmplat prin lume?
- Pe urmă ne întoarcem la partida noastră de șah, la cartea începută, la tăcerea noastră veche.
- Și anotimpurile trec, și anii vin, și noi suntem mereu aici toți patru, în mica noastră fermă, ca pe o navă pornită în lume, fără escală...
- Acuma... mă duc. Dar, vă rog, nu faceți capetele astea posomorâte, solemne.
- Uite, Fräulein Weber a fost mai drăguță când m-am dus să-mi iau rămas bun...
- Să nu mă obligați să plâng. Eu plâng ușor și mă fac urâtă. Vreți să mă fac urâtă, acum, în ceasul despărțirii?
- Dă-mi valiza, Corina.
- Promite-mi că n-ai să uiți ecuațiile de gradul al doilea. Promite-mi c-ai să înveți. Promite-mi c-ai să treci corigența.
- Dacă treci examenul, mergem împreună la cinematograf. Numai noi, doi. Singuri. Tu și cu mine. Și tu plătești biletul! Da?
- Domnule Bogoiu, vreau să-ți cer un lucru greu, aproape imposibil.
- Știu că femeile nu se primesc de obicei în echipaj. Totuși... te rog să mă iei cu dumneata în toate călătoriile. Te voi urma peste tot. Chiar în Oceanul Înghețat de Nord. Oriunde.
- Și acum...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu