Onoarea mea, domn' judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ţi şi dregu-ţi, şi mi-a spart clondirul, că nu vrea să plătească...
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Justiție (1969).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:42 în versiunea Radio a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Eu, domn' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat...
- Încă chiar domn' Tomiţa zicea să-l iau în birje... Pe cine să iei în birje? Clondirul...
- Că zicea... Cine zicea? Domn' Toma... se sparge... Cine se sparge? Clondirul, domn' judecător!
- Femeie, ce tot bârâi? Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu!
- Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?
- Onoarea mea, domn' judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ţi şi dregu-ţi, şi mi-a spart clondirul, că nu vrea să plătească...
- Că eu sunt o fomeie sârmană, şi e păcat!
- Ce s-a făcut praf? Clondirul cu mastică.
- Și pe urmă vrea să fugă. Cine? Dumnealui.
- Ei, ce pretinzi? Onoarea mea şi trei chile de mastică prima...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu