Eliza, fără să vorbească, se ascunse în gura unei peșteri unde, spre bucuria ei, găsi o mulțime de urzici din cele de care avea atât de mare nevoie.
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Lebedele (1967).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:18:21 în versiunea Radio a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Într-un târziu, după ce cu chiu cu vai, au reușit să treacă în zbor peste Marea cea Mare...
- Au coborât-o pe Eliza într-o pădure minunată, plină de flori înmiresmate.
- Erau frânți de oboseală și de foame...
- Eliza, fără să vorbească, se ascunse în gura unei peșteri unde, spre bucuria ei, găsi o mulțime de urzici din cele de care avea atât de mare nevoie.
- Se-așeză plină de sârguință să răsucească fire aspre din urzicile ce-i bășicau mâinile.
- Lacrimi de durere îi curgeau de-a lungul obrajilor.
- Dar ochi-i străluceau la gândul că frații ei vor scăpa de blestem.
- Deodată însă, undeva departe se auzi un lătrat, apoi altul, mai aproape. Auzi și tropote de cai.
- Eliza, speriată, se-afundă în peșteră.
- Prea târziu, însă. Câinii pe care îi auzise se și arătară lătrând din toată puterea.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu