- Da. Nu știu de ce noaptea asta mi se pare stranie. Ție, nu?
- Nu.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Licuricii (1975).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:49:26.276 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Nu, Vanda, tu trebuie să fii obosită. Du-te mai bine și te odihnește, da?
- Stai cu mine până la douăsprezece și cinci și pe urmă te las.
- De ce numaidecât până la douăsprezece și cinci?
- Vanda, te-am rugat să mă lași astă-seară singur. Înțelege că vreau să fiu singur. Du-te în odaia ta.
- Da. Nu știu de ce noaptea asta mi se pare stranie. Ție, nu? -Nu.
- Uite, stau cu tine un minut și pe urmă mă lași să plec, da?
- Aha, și ochii... Ochii îți strălucesc astă-seară altfel, nu știu cum, dar ciudat.
- Aha, și așa... Licuriciul meu are nervi. Licuriciul meu vrea să se plimbe singur.
[...]