Dar în ziua când l-ai pierdut erai ca și mine. Nu-ți rămăsese decât un chip și un nume, la fel ca mie.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Recapitulare la vacanța mare.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:22:23.398 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Și tu, care-i prenumele italianului tău?
- Miercurea trecută n-a venit.
- Dar eu nu mă mai gândesc decât la el.
- Și tocmai mie vii să-mi spui toate astea?
- Numai tu înțelegi ce-i dragostea.
- Îl iubesc, bunico! Ce, tu nu-l iubeai pe Kostia?
- Dar în ziua când l-ai pierdut erai ca și mine. Nu-ți rămăsese decât un chip și un nume, la fel ca mie.
- La ce ți-a folosit că știai cine este?
- Ai dreptate, drăguța mea. E cam la fel.
- Dar cel mai extraordinar e că după 40 de ani tu, nepoata mea, trăiești aceeași poveste de dragoste.
- Mi-ai spus că pleci și voiam să știi.
- Ca să-ți descurc povestea de iubire... Isabelle, nu-ți face griji. Ți-l găsesc eu pe Gino.
- Da. Vedeți, a fost de ajuns să sosească Kostia și totul s-a pus în mișcare.
[...]
