Dragoste e când știi că omului care mănâncă în fața ta îi plac ciupercile și nu îi priesc morcovii, că apa lui de colonie are aromă de ferigi și nu de miozotis.

— Sonia (Carmen Stănescu)

1
2
3
4
5

[ 1 ]

andré roussin carmen stănescu ciuperci detalii dragoste morcovi parfum relații de cuplu

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Locomotiva.

Puteți regăsi această replică la minutul 01:13:57.314 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Problema? Belle-croix e, desigur, căsătorit?

- Nu? Nu e căsătorit? Atunci, ce așteaptă pentru a te lua de nevastă?

- Și tu, tu, de ce nu divorțezi imediat?

- Copiii tăi se căsătoresc mâine-poimâine, poate chiar astăzi.

- Da, și tu, femeia unei singure iubiri, trăiești așa, între doi bărbați? Păi, tocmai asta n-o doresc eu.

- Să-ți spun eu, dragostea nu e când visezi un bărbat, ci când e al tău, lângă tine, în jurul tău, și nu undeva în fum. Asta e.

- Dragoste e când știi că omului care mănâncă în fața ta îi plac ciupercile și nu îi priesc morcovii, că apa lui de colonie are aromă de ferigi și nu de miozotis.

- Da, dragostea, e să te așezi uneori pur și simplu alături de cineva pe aceeași canapea.

- Eu l-am visat pe Kostia timp de 40 de ani, draga mea. Și astăzi am înțeles că din cauza lui și a blestematei mele de locomotive, dragostea mea n-a folosit la nimic atât amar de vreme. N-a adus nimănui niciun folos, nici chiar mie.

- Iată ce am înțeles reîntâlnindu-l pe Kostia, dacă tot ai vrut să știi.

- Da, și când în viață nu ai decât o iubire care n-a fost bună la nimic, atunci la ce e bun să mai faci o umbră pământului? Doar ca să faci zgomot?

- Kostia era un mit.

- Dar nu te neliniști pentru mine. Viața mea e poate uneori mai grea, dar omul pe care-l iubesc mă iubește. Și atunci toate se aranjează de la sine.

[...]

Cele mai bune replici din film

Da, e o poveste minunată. -Parcă e Anna Karenina. Minunată. -Grozavă, grozavă. Poveste foarte minunat. Noroc.

Tu cunoscut la el zdes... Parigi, Paris. -Aici la Paris, da. L-am cunoscut în vârful turnului Eiffel. -Tour Eiffel... Dar de ce? -Pentru că amândoi urcam în turn... Pe ultimele trepte mi-a întins mâna și gata, l-am luat de bărbat.

Așa carevasăzică, faceți dragoste și nu știți cu cine. -Ei, și tu, bunico! Știm numele mic: Roger, Brigitte, Simone... -Atât... fără să știți cine sunt părinții, cu ce se ocupă... -Dar ce să facem noi cu părinții lor?

Pentru mine fericirea este când se întâmplă ceva... ceva, chiar și o nenorocire. Uneori nenorocirea aduce fericire.

Na, că sună! Sună! -Alo? Alo, Milano? -Milano! Poftim?... Ăștia vorbesc italienește! -Dar ce vrei, să vorbească turcește? Hai, dă-mi mie, dă-mi mie, că eu mă descurc! Hai! Ah, pronto? Milano, la casa di comendatore? Si!

Citat aleatoriu