Asta ar fi creația pe care-o aștepți, oferindu-i apoi domnului autor subiect pentru viitoarea sa piesă...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Michael și Ann.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:20:15 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Dar n-ai priceput nimic, nu poți. Ce faci? Nimic mai mult, decât reflexul stupid și imediat al unui individ masacrat de termeni... Eu, mie, al meu!

- Și-abia acum pricep, da, de ce toate femeile din piesele tale nu sunt decât marionete și păpuși infirme, lipsite de viață... Eu le-am dat viață! Viața mea, cât pot.

- Dar chiar pentru puținul ăsta, tu ești acela care-ar trebui să-mi fie recunoscător.

- Dumnezeule! Cum îndrăznești tu, o simplă actriță, să judeci, să critici ceea ce este operă creatoare, ceea ce eu am creat?

- Vrei să spui că eu nu creez? Ce anume ai vrea tu?

- A, poate, dac-aș consimți să mă las de teatru, să m-ascund în dosul unui șorț soios de bucătărie, să mă ocup de casă, să-ți fac copii? Să-ți cârpesc ciorapii la nesfârșit... a, atunci ar fi în regulă, nu?

- Asta ar fi creația pe care-o aștepți, oferindu-i apoi domnului autor subiect pentru viitoarea sa piesă...

- Abia acum, cu-adevărat, mare creație, noua profesiune a doamnei Ann, fosta amantă a domnului John...

- Deci, crezi că l-am iubit ori m-am vândut lui, de dragul carierei, nu?

- Nu, pentru numele lui Dumnezeu! Încetează odată!

- Puteam foarte bine să-mi închipui, doar, c-ai mai avut alți amanți, c-ai iubit și tu odată...

- Da? Ei, bine, află, am iubit! Am iubit cu disperare.

- Când m-a angajat, atunci, pentru rolul ăla... am crezut că așteaptă să fiu a lui. Eram hotărâtă să primesc.

[...]

Cele mai bune replici din film

Asta face adevărul: te face vulnerabil, te lasă descoperit. Și-n ziua-n care te vezi acuzat, tocmai de omul căruia i l-ai spus întotdeauna și-n cele mai mici amănunte, nu mai ai cu ce să te aperi. Numai minciunile apără.

Important este să mergi înspre, nu să ajungi, căci nu poți ajunge niciodată nicăieri, decât în moarte.

Slăbiciunea, iertarea, astea aparțin celor puternici.

Vezi, așa ești tu: în fața foii de hârtie uiți de tot și de toate. Când lucrezi, se poate prăpădi lumea. Tu, tu și cerul... munca și singurătatea ta...

A iubi înseamnă, în primul rând, a înțelege, a ierta. -Pentru că suntem slabi? -Pentru că suntem tari.

Citat aleatoriu