Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Michael și Ann.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:33:39 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Femeie, cine ești tu, femeie? Ar fi trebuit să știu, iartă-mă. Dar nu... nu-ți trebuie, de fapt, niciun nume...
- Îți cer iertare, ai dreptate, așa e, o iubesc... Îți mulțumesc... o iubesc. Am plecat, fug, iartă-mă... Fug acum.
- Doamne, ce om! Dumnezeule! Ia uite, mi-a lăsat și banii...
- E deschis, Michael.
- Michael, dragul meu, mi-a fost... teamă. M-am gândit că ai plecat așa, dezbrăcat... ești ud, te-a plouat.
- Scumpa mea... e-așa de bine. Credeam că...
- Doamne, e-o nebunie! Te văd, te văd din nou.
- Mi-am recăpătat pacea și-ncrederea în mine.
- Am sentimentul inexplicabil pe care-l trăim...
- Și eu am învățat. Cine știe? poate că, fără... n-aș fi aflat niciodată că...
- E ceva ce numai după opt ani se poate afla.
- Nevoia aceasta de neînțeles, uluitor de simplă, pe care sociologii o numesc casnică... de-a te auzi, de a-ți vorbi, de-a te asculta...
- Sigur că n-are nicio legătură cu dragostea oarbă, furibundă, cu gelozia nebună pe aer, pe soare, pe apă... Dar care cred c-o întrece. Ai întrecut-o, vom fi...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu