- Aud că a tras la Excelsior.
- Ei, ce parcelă?
- La Hotel Excelsior, nu la cimitir!

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii (1965).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:26:34 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Da, adineauri mi-a spus și Todici că a vorbit cu Pavle Marici. E nemaipomenit! Toți îl credeam mort.

- N-a stat el acolo, îngropat frumos și cinstit cum se cuvine, trei ani de zile... spuneți-mi și mie, de unde, așa, deodată, să fie viu? S-a mai pomenit vreodată una ca asta?

- Cum adică? Dac-ai murit o dată, poți să faci pe urmă ce vrei?

- În țările civilizate nu se poate să nu existe o lege care să statornicească precis: cine e mort, e bun mort, pentru toată viața. Ei, dar la noi...

- Statul nu poate porunci nimănui să fie mort.

- Spune-mi, altceva n-ai mai aflat?

- Aud că a tras la Excelsior. -Ei, ce parcelă? -La Hotel Excelsior, nu la cimitir!

- Asta e tot ce-am putut afla... ba stai, nu, am mai aflat ceva.

- A întrebat și de mine, s-a interesat unde locuiesc, zicea că are de gând să-mi facă o vizită. Mie, sau, mai știi... nevesti-mii, adică, nevesti-sii.

- Mie, dar de ce mie?

- Păi, cum, dar tu nu ești iar, acum, nevasta lui?

- E adevărat ce spune omul ăsta?

- De unde vrei să știu eu?

[...]

Cele mai bune replici din film

Ei, și când li s-a lărgit pântecele cât casa, sunt în stare să-nghită și turla, cu toate cele cinci clopote deodată.

Și-îngrijorarea dumitale, în clipa de față, nu poate rămâne numai a dumitale, ea este a întregii societăți! Ba, mai mult, a statului, dacă vrei!

El o ține una și bună... Aș înțelege să fi spus... bunăoară: S-a stins soarele. Frumos, accept. Păi, dacă luminează, trebuie să se și stingă odată, ce dracu.

Frumos, accept și asta... toate drăcoveniile din lume le accept.

O să ne purtăm față de el ca față de un mort.

Citat aleatoriu