Poftiți, domnule. (2)

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii (1965).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:32:12 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Eu, unul, însă, știu ce-am să fac: pur și simplu, nici n-am să-l bag în seamă, ca și când n-ar exista.

- Va să zică, dumneata ești de părere să nu-l luăm în seamă, nu-i așa?

- A venit domnul Pavle Marici.

- Cum? Ce facem? Îl primim?

- Poftiți, domnule. (2)

- Bună ziua. Ei, eu credeam, m-așteptam...

- La ce dracu te-așteptai? Nu cumva ți-ai închipuit c-o să leșinăm, când o să te vedem?

- La așa ceva, drept să spun, nu mă așteptam, iubitul meu moștenitor.

- Dar îmi ziceam și eu c-o să mă-ntâmpinați cu bucurie, ca niște rude bune, ce Dumnezeu, doar m-am întors din morți.

- Asta te privește!

- Nu, nu mă privește numai pe mine, ci și pe rudele mele.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ei, și când li s-a lărgit pântecele cât casa, sunt în stare să-nghită și turla, cu toate cele cinci clopote deodată.

Și-îngrijorarea dumitale, în clipa de față, nu poate rămâne numai a dumitale, ea este a întregii societăți! Ba, mai mult, a statului, dacă vrei!

El o ține una și bună... Aș înțelege să fi spus... bunăoară: S-a stins soarele. Frumos, accept. Păi, dacă luminează, trebuie să se și stingă odată, ce dracu.

Frumos, accept și asta... toate drăcoveniile din lume le accept.

O să ne purtăm față de el ca față de un mort.

Citat aleatoriu